Mașina

Cât de periculoase sunt drumurile României ?

  • Șoselele României sunt cele mai periculoase din Uniunea Europeană.
  • Rata mortalității în accidentele rutiere este de 96 morți la 1 milion de locuitori (primul loc în UE) și 270 morți la 1 milion de autoturisme (primul loc în UE), în 2019.
  • Numărul absolut al morților a fost de 1.864 în 2019 (locul 5 în UE) și de 1.867 în 2018 (locul 5 în UE).
  • Numărul de morți s-a compus din 745 șoferi, 390 pasageri și 729 pietoni, în 2019.
  • România are în UE cel mai mare procent de pietoni morți în accidentele rutiere – 39% în 2019.
  • Anual, cei mai mulți morți au fost înregistrați în regiunea Nord-Est (Moldova de Nord), între 2014 și 2020.
  • Numărul morților reprezintă 4-5% din totalul persoanelor vătămate în accidentele rutiere.
  • Accidentele cu vătămări corporale au fost în număr de peste 30.000 în ultimii ani, cu excepția anilor de pandemie (22.836 în 2020). Majoritatea lor (80%) au fost produse în localități.
  • Dintre accidentele cu vătămări corporale, jumătate (48-51%) sunt între vehicule, 24-30% între vehicule și pietoni, și 22-26% au implicat un singur vehicul.

Șoselele României sunt suficient de periculoase pentru a-l face și pe Tataee de la BUG Mafia să le considere un motiv de plecare din țară. Între timp, Tataee a emigrat, iar numărul de morți în accidentele de circulație a rămas la peste 1.800 în fiecare an.

Câte accidente sunt în fiecare an?

Numărul accidentelor rutiere cu vătămări corporale a oscilat peste pragul de 25.000 în ultimii 15 ani, iar din 2016 a trecut de pragul de 30.000, semn că lucrurile tind să se înrăutățească pe măsură ce cresc parcul de autoturisme și intensitatea traficului. Restricțiile de circulație din timpul pandemiei de Covid a scăzut drastic numărul accidentelor, la 22.836 în 2020.

Numărul anual al accidentelor rutiere cu vătămări corporale, pe categorii de interacțiuni, 2010-2019.
Date ale Institutului Național de Statistică (INS).

Aproape un sfert dintre accidente implică o singură mașină care fie se răstoarnă în șanț, fie intră în copac, fie se izbește de un zid, ceea ce arată că avem lipsuri destul de grave în privința infrastructurii rutiere și a disciplinei șoferilor. Știm foarte bine că se stă prost cu semnalizarea și cu vizibilitatea, sau că se poate da vina pe ploaie și îngheț (ultimele sunt responsabile pentru doar o cincime din numărul accidentelor). Dar mai știm și că se circulă cu viteză peste limite, că unii amână somnul până adorm la volan, că alții se urcă băuți la volan, că atenția șoferilor se împarte între drum, telefon și pasageri, sau că vrei să eviți coliziunea cu o bovină (animală sau umană) și te trezești șifonat.

Mai mult de un sfert dintre accidente au loc între o mașină și un pieton. Aici nu m-aș grăbi să dau vina doar pe șoferii care nu acordă prioritate, nu cască ochii sau bagă viteză în localitate ca în Fast & Furious. De multe ori, modul în care autoritățile își bat joc de pietoni, împărțind localitățile în două prin șoselele naționale și europene, îi determină pe localnici să riște fie mersul pe marginea șoșelei (pentru că nu există trotuare), fie traversarea prin locuri nepermise (pentru că sunt sute de metri până la cea mai apropiată trecere, și și aia s-ar putea să fie suspendată, iar victima noastră e pensionară și abia merge).

Și nu e mai puțin adevărat că traversarea prin locuri nepermise e sportul extrem preferat al multor pietoni care sunt prea leneși, prea încăpățânați, prea grăbiți pentru a mai aștepta la semafor sau pentru a face câțiva pași până la zebră. Cu toate acestea, numărul accidentelor cu pietoni răniți a scăzut de la 9.000 la 8.100 și ceva în ultimii 10 ani (un -10%), deci s-au făcut niște îmbunătățiri în privința siguranței pietonilor.

Unde se produc accidentele?

Majoritatea accidentelor rutiere care se lasă cu răni au loc în localități. E oarecum logic, pentru că există mai multe interacțiuni și mai multă aglomerație. Ponderea accidentelor din localități a fost constantă între anii 2010 și 2020, la 82-83% (chiar și în anul pandemiei – 2020). Accidentele din afara localităților au rămas așadar la o constantă de 17-18%.

Împărțirea accidentelor rutiere cu vătămări corporale după locul de producere, 2010-2020.
Calcule de Vlad Pașca după date INS.

Pe cât de sigure sunt autostrăzile, numărul accidentelor crește accelerat o dată cu finalizarea unor noi kilometri. Pe aceste șosele, s-a dublat numărul accidentelor cu răniți, de la 115 în 2010 la 265 în 2019.

Pe zone geografice, cele mai multe accidente grave se întâmplă în regiunea Nord-Est, care este și cea mai săracă din România. 5.092 de accidente din cele 31.146 pe 2019 (adică 16%) au avut loc în acest colț de subdezvoltare, alcoolism și indisciplină. La fel a fost și în alți ani. Locul 2 e disputat de regiunile  București-Ilfov și Sud-Muntenia, cu câte 4.000 și ceva de accidente anuale, iar cea mai sigură regiune e Vestul, cu circa 2.500 de accidente anuale. Se pare că și la condus Banatu-i fruncea.

Clasamentul regiunilor de dezvoltare ale României după numărul de accidente rutiere cu vătămări corporale care au avut loc în 2019.
Date INS.

Cum e de așteptat, cele mai sigure județe sunt acelea mai ferite și mai puțin locuite: Covasna, Satu Mare, Tulcea, Sălaj. Iar cele mai multe coliziuni au loc în București (între 3.400 și 3.900) și în județele Cluj (1.240 în 2019), Iași, Prahova și Constanța.

Câte persoane mor în accidentele rutiere în fiecare an?

Între 2010 și 2019, numărul morților în accidentele rutiere a scăzut de la 2.377 la 1.864. E un semn bun, mai ales în condițiile în care numărul total al accidentelor a crescut în același interval. În medie, în 2010 murea un om la fiecare 15 accidentați. În ultimii ani însă moare un om la fiecare 22 accidentați, ceea ce arată o îmbunătățire a șanselor de supraviețuire.

Numărul absolut al morților în accidentele rutiere, 2010-2019, comparativ cu alte țări fruntașe.
Date Eurostat.

Cu toate acestea, România e pe locul 5 în Uniunea Europeană la numărul de morți, cu toate că nu are nici populația, nici numărul de autoturisme, nici volumul de trafic ale unor țări precum Franța, Italia sau Germania (top 3 în UE la numărul de morți). Situația României e foarte gravă dacă ținem cont de faptul că suntem ultimii din UE la numărul de autoturisme raportat la populație. Cu puținele mașini pe care le avem (357 la 1.000 de locuitori), ne facem praf și pulbere.

Ca să fie lucrurile clare, raportul dintre numărul de morți și populația totală ne plasează pe locul 1 în Uniunea Europeană. Iată deci că șoselele României sunt, din acest punct de vedere, cele mai mortale din Uniunea Europeană. Cu 96 de morți în accidente rutiere la 1 milion de locuitori, România își menține „titlul” pe care îl avea și cu 10 ani în urmă și se distanțează de media europeană (51 de morți la 1 mil. loc.), aproape dublând-o!

Clasamentul țărilor din UE după numărul morților din accidentele rutiere raportat la populația totală a țării, în 2019 și 2010. România a fost pe primul loc atât în 2010, cât și în 2019.
Sursa: Comisia Europeană.

Când aveau alte țări 96 morți la milionul de locuitori? Franța – în 2003, Danemarca – în 1996, Germania – în 1998, Italia – în 2006, Spania – în 2006, Marea Britanie – înainte de 1994, Statele Unite – niciodată. Decalajul României față de Europa de Vest este deci de peste 15 ani.

Poate că raportarea la populație nu e tocmai cel mai precis indicator. Se poate întâmpla ca unele țări să aibă populație egală, dar un număr diferit de autorisme sau o intensitate diferită a traficului. Hai, așadar, să comparăm morții din România și în funcție de numărul de mașini. Cu 270 de morți la 1 milion de autoturisme, în 2019, România rămâne țara din UE cu cele mai mortale șosele.

Poate anul 2019 a fost cu ghinion pentru șoferii români, așa că am putea să comparăm mediile pe 10 ani, ca să atenuăm oscilațiile. Concluzia e aceeași: în deceniul 2010-2019, România a avut cei mai mulți morți în accidente rutiere din Uniunea Europeană, dacă îi raportăm la numărul de autoturisme. Cu 372 de morți la 1 milion de autoturisme în 2010-2019, drumurile românești sunt de 2 ori mai mortale decât cele din Ungaria și de aproape 5 ori mai mortale decât cele din Germania.

Clasamentul țărilor din UE după numărul morților în accidente rutiere raportat la numărul de autoturisme, media pe anii 2010-2019.
Calcule de Vlad Pașca după date Eurostat.

Vestea bună e că mortalitatea pe șosele s-a înjumătățit în ultimii ani, în ciuda creșterii numărului de autoturisme. Dacă în 2010 mureau în accidentele rutiere 550 de români la 1 milion de autoturisme, rata a scăzut continuu până la 270 morți la 1 milion de autoturisme.

Câți pietoni mor în accidentele rutiere din România?

Acesta ar trebui să fie un articol în sine, pentru că proasta reputație a țării noastre continuă: în România mor în accidentele rutiere cei mai mulți pietoni (ca procent din numărul total de morți), în cadrul Uniunii Europene. Mai mult de o treime dintre morți (37-39% în 2016-2019) sunt pietoni, iar aceste procente ne plasează pe locul 1 în UE.

Clasamentul țărilor din UE după ponderea pietonilor în numărul total de morți, 2019.
Calcule de Vlad Pașca după date Eurostat.

În clasamentul după numărul absolut de morți pietoni, România e pe locul 2 în UE (cu 729 morți în 2019), deși e pe ultimul loc la numărul de mașini! Asta spune o grămadă despre cât de indisciplinați și de inconștienți sunt destui șoferi și pietoni din România.

Top 10 țări din UE cu cel mai mare număr de pietoni morți în accidentele rutiere, 2019.
Date Eurostat.

Dacă raportăm numărul de morți pietoni la numărul de accidente vătămătoare care au implicat pietonii în anii 2010-2019, reiese că, în medie, din fiecare 12 pietoni răniți în accidente de mașină, unul moare sigur. Nu știu despre voi, dar eu o să mă uit de două ori înainte să traversez strada.

Cu toate acestea, numărul pietoni morți în accidentele rutiere e într-o ușoară scădere. Dacă la intrarea în Uniunea Europeană (2007) mureau 1.100 de pietoni, în ultimii ani cifra a oscilat în intervalul 650-733 (2015-2019).

Evoluția numărului de pietoni morți în accidentele rutiere din România, 2007-2019.
Date Eurostat și European Road Safety Observatory (ERSO).

Unde mor cei implicați în accidentele rutiere?

Majoritatea deceselor în urma coliziunilor rutiere se întâmplă pe drumurile urbane, cu o rată relativ constantă de 63%. Rămâne o treime pentru morții de pe drumurile rurale, iar un număr mic, dar în creștere accelerată, mor pe autostrăzi: 18 în 2010, 43 în 2019.

Evoluția numărului de morți în accidentele rutiere, pe regiunile României, 1999-2020.
Date INS.

Din 2014, regiunea Nord-Est (nordul Moldovei) a produs cei mai mulți morți în accidentele rutiere, depășind regiunea Sud-Muntenia (care a avut cele mai multe victime timp de 15 ani, între 1999 și 2013). O explicație (pe lângă subdezvoltarea de care am pomenit mai sus) poate sta în faptul că Muntenia a ajuns să fie străbătută de 3 autostrăzi, în timp ce nordul Moldovei nu are nici o autostradă în folosință.

Încotro ne îndreptăm?

Ca să recapitulăm, șoselele din România sunt cele mai periculoase din Uniunea Europeană, având cel mai mare număr de morți în accidentele rutiere în raport cu populația sau în raport cu numărul de autoturisme.

Dar dacă schimbăm perspectiva și nu ne comparăm cu cei mai buni, la nivel mondial suntem în sfertul cu cele mai sigure șosele. Om avea noi 270 morți la 1 milion de autoturisme, față de Suedia cu 45, dar stăm mult mai bine decât Somalia cu 65.000 morți la 1 milion de autoturisme.

Cu toate că numărul de accidente rutiere vătămătoare e în creștere (un lucru care oricum ar trebui să ne îngrijoreze), numărul morților e în continuă scădere. Dar ritmul de scădere e unul dintre cele mai lente din Europa. Între 2001 și 2018, numărul de morți a scăzut cu abia 24% (a doua cea mai mică scădere relativă din UE), în timp ce Lituania și Letonia, țări cam la fel de periculoase, au avut scăderi de 75%.

Pietonii au câștigat în ultimii ani nițică siguranță, fiind răniți sau omorâți tot mai puțini dintre ei. Dar soarta lor e în continuare cea mai crudă din Uniunea Europeană. Ponderea lor în totalul morților în accidentele rutiere e cea mai mare din UE (37-39%) și a rămas aproape neschimbată în ultimii 15 ani.

În aceste condiții, nu îmi mai rămâne decât să vă urez siguranță în trafic, pentru că de cele mai multe ori nu depinde de voi, ci de țara în care trăiți.